Context

Domeniul proiectelor de dezvoltare comunitară a fost dezvoltat și implementat încă de la începutul activității noastre. De ce este important acest domeniu de activitate pentru noi? El este esențial pentru consolidarea spiritului de comunitate între membrii comunității și la punerea în valoarea a patrimoniului local material si imaterial.

În trecut, comunitățile din Transilvania erau organizate în vecinătăți care, cu ajutorul unor reguli scrise, construiau și păstrau în COMUN patrimoniul construit: biserici fortificate, case, șuri, poduri, pavaje, dar și întreținerea pășunilor, a fântânilor de pe câmp, la întreținerea și folosirea pădurilor.
Spre exemplu, la Viscri am găsit reguli din anul 1643 după care era organizată viața comunității.

Prin implementarea unui numar de 155 de proiecte de către MET în ultimii 20 ani, am încercat să susținem și să sprijinim autoritățile locale în păstrarea patrimoniului construit care este folosit în comun și care a ajuns în stare avansată de degradare.

Prin implementarea acestor proiecte, prin angajarea meșterilor locali formați, ei, dar și membrii comunității încep, încet încet, să iubească, să fie mândri, dar și să păstreze aceste obiective în bună stare folosite in comun.

Povestea unui proiect de dezvoltare comunitară prin ochii Președintelui MET, Caroline Fernolend

„Putem spune că aproape toate proiectele implementate în decursul celor 20 de ani de activitate din domeniul dezvoltării comunitare ar fi fost logic să fie implementate de către autoritățile locale. Fundația își dorește să sprijine autoritățile locale în proiectele pentru care acestea nu reușesc să atragă finanțări, dar, desigur, aceste proiecte trebuie să nu contravină filozofiei și principiilor noastre.

Primul proiect de dezvoltare comunitară a fost implementat la Viscri, acolo unde am reușit să pavăm cu piatră de râu Strada Bisericii „ca la carte”.

Ce înseamnă implementarea unui proiect „ca la carte” pentru echipa MET ?

1. Exista NEVOIA ca acest drum să fie reabilitat fiindcă înainte exista un pârâiaș pe acest drum și mai multe izvoare care făceau ca acest drum să fie aproape impracticabil pentru căruțe sau alte mijloace de transport, mai ales după ploi. Îmi aduc aminte că, fiind terenul argilos, alunecam adeseori în drumul meu spre grădiniță și școală. Pentru a facilita accesul persoanelor în curtea lor, sașii au pavat cu piatră de râu trotuarul de lângă case. Acesta, desigur, trebuia întreținut, curățat de noroi după ploi și de buruieni și iarbă, dacă era necesar.
2. Exista o COLABORARE bună cu autoritățile locale care predau în concesiune temporară fundației Mihai Eminescu Trust terenul/drumul.
3. Existau PERSOANE care doreau să se implice în realizarea în bune condiții a acestui proiect comunitar.
4. Existau CUNOȘTINȚE ale tehnicilor de lucru tradiționale. Mai direct spus, am întâlnit persoane mai în vârstă din comunitate care ne-au explicat cum se așează piatra de râu într-un pat de nisip argilos după ce s-a consolidat fundația drumului.

Poate sunteți curioși cum se realizează un pavaj cu piatră de râu?
– piatra este colectată de lângă râu sau din stratul de suprafață al unui teren. Comercial, la carieră, această piatră se numește „piatră la refuz de ciur”. Pe înțelesul tuturor, această piatră nu are o formă regulată.
– apoi e nevoie de meșteri care să cunoască tehnica sau de oameni dornici să învețe această meserie. Lucrul esențial pe care trebuie să-l învețe este că această piatră de râu se implantează cu partea ascuțită/conică în patul de nisip argilos.
– importantă este și respectarea unor tehnici foarte simple: să fie dată pavajului o pantă de până la 5% spre rigolă.
– se aleg bucățile de piatră și se așează foarte aproape una de cealaltă, ca să nu se poată mișca sau sări, în cazul în care trece un vehicul de mare tonaj, și să rămână fixe în cazul unei ploi torențiale care spală nisipul argilos dintre pietre.
– piatra mai mică se așează în partea de mijloc a drumului, iar cea mare la margine, în special, în partea unde se termină drumul. Facem acest lucru pentru a evita distrugerea drumului de către mașini cu tonaj greu.

5. MET reușește să atragă PARTENERI/ SUSȚINĂTORI FINANCIARI pentru cheltuielile necesare implementării unui proiect.
6. MEMBRII COMUNITĂȚII împreună cu echipa MET reușesc să găsească modalități prin care să fie asigurată SUSTENABILITATEA proiectului. Pentru noi, SUSTENABILITATEA proiectelor noastre este pe prim-plan, dar trebuie să fim onești și să recunoaștem că este un lucru greu de realizat și cel care ne consuma cel mai mult timp.

Suntem mândri că, după 18 ani de utilizare a drumului, ani în care a fost tranzitat de săteni cu căruțe sau pe jos, de vizitatori, de tractoare cu remorci încărcate cu fân, mașini de tonaj greu cu materiale de construcții, PAVAJUL CU PIATRĂ DE RÂU din Viscri de pe Strada Bisericii arată bine, cu câteva mici excepții la întâlnirea cu drumul principal. În acest loc nu am reușit să captăm „ca la carte”, un izvor și care ne dă bătăi de cap, mai ales iarna, când există gheață pe drum.

Sperăm că, în curând, comunitatea din Viscri, împreună cu Primăria comunei Bunești – în a cărei adiministrare sa află drumurile din interiorul localităților- vor găsi o soluție de rezolvare a acestei probleme.

Pentru a termina într-o notă pozitivă, remarcăm cum Primăria Comunei Bunești a realizat în anul 2008 un proiect de pavare cu piatră de râu „cum scrie la carte” pe Strada Nouă din Viscri. Membrii comunității din Viscri speră că, în curând, și pentru amenajarea drumului Principal să se găsească fonduri.

Fundația MET a implementat proiecte de pavaje cu piatră de râu și în satele: Florești, Alma Vii și Mălâncrav.”

Podurile din Alma Vii

În satul Alma Vii, primul proiect implementat a fost unul din categoria celor de dezvoltare comunitară. A fost vorba de construirea a șapte poduri peste pârâul din sat.

Cu câțiva ani înainte de implementarea acestui proiect, primarul comunei Moșna a rugat Fundația să încerce să lucreze și în satele acestei comunei. La prima vizită în satul Alma Vii, am fost impresionați de armonia unică arhitecturală și a peisajului care există aici. În cadrul primelor întâlniri comunitare pe care le-am organizat în satul Alma Vii, am aflat de nevoia comună a mai multor locuitori, legată de refacerea podurilor din sat.

Printr-o hotărâre a consiliului local al comunei Moșna, Fundației i-a fost oferit tot lemnul de stejar necesar pentru aceste poduri. Noi, la rândul nostru, am reușit să motivăm Fundația Horizon să ne ofere sprijin pentru costurile zilelor de muncă a noilor meșteri.

Dar cum să intre pilonii lungi de stejar în pământ încât să țină structura unui pod, destul de înalt, pe care să treacă mașini cu lemne sau fân? Imediat a venit și răspunsul, tot de la meșterii locali. Au creat un dispozitiv artizanal pentru bătut stâlpi, practic un ciocan montat pe un trepied cu scripete. Astfel am realizat în parteneriat cu comunitatea si primăria, șapte poduri trainice și frumoase. Acea mașinărie creată de meșterii din Alma Vii a fost împrumutată și în satele Criț și Mălâncrav pentru realizarea de construcții asemănătoare.

Stația de autobuz din satul Florești, comuna Laslea

Datorită colaborării Fundației cu arhitectul german Jan Hülsemann, s-a născut ideea ca, în locul stației de autobuz din satul Florești, comuna Laslea, construită din țevi de fier și plastic, să fie construită o alta, din lemn, cu acoperiș verde. Stația veche de autobuz arăta inestetic și era, de fapt, aproape în totalitate distrusă doar după câteva luni după ce Primăria din comuna Laslea o instalase.

Locuitorii din sat, Primăria Comunei Laslea și Fundația noastră au încercat să găsească o soluție pentru construirea unei stații de autobuz rezistente, care să se integreze bine în ansamblul satului. Arhitectul nostru a proiectat o stație de autobuz pentru care am găsit susținători financiari și care a fost construită de către meseriași formați din Florești, iar materialele folosite au fost cele tradiționale, locale: lemn, pământ galben și piatră.

Acoperișul a fost unul verde, iar în anul 2007, anul când am construit-o, era cu adevărat revoluționar să așezi pământ cu iarbă peste grinzi și scândura de la acoperiș. Această stație de autobuz a fost foarte bine construită de către meseriași, arata bine, nu ploua prin acoperisul verde, a rezistat mai mulți ani, dar totuși nu suficienți pentru efortul depus. Din păcate, există și astfel de exemple de proiecte pentru care nu am atins sustenabilitatea sperată.

Prima stație de epurare ecologică din România

Caroline Fernolend, Președintele MET, povestind despre un proiect important al Fundației:

„După primul targ de turism organizat la București în anul 1996, la care am participat îmbrăcată în portul meu tradițional, pentru a atrage interesul, și cu câteva poze de la Viscri, s-a început încet dezvoltarea turismului cultural responsabil. Trei ani mai târziu, s-a născut ideea proiectului de canalizare și stație de epurare ecologică, după o vizită făcută în comuna înfrățită prin Operation Village Roumain din Bullingen, Belgia. În acest loc am înțeles cum funcționează o stație de epurare ecologică.

Desigur, la început, autoritățile locale au considerat acest proiect unul “nebunesc”, așa cum catalogau, din păcate, multe alte proiecte vitale pentru revitalizarea si dezvoltarea comunității noastre. Am început să facem lobby și multe demersuri pentru implementarea acestui proiect, care urma să contribuie foarte mult la ridicarea nivelului de comfort și de viață în rândul membrilor comunității:

1.În primul rând, am reușit să convigem autoritățile locale din comuna Bunești să cesioneze terenul, pe durata realizării proiectului, fundației Mihai Eminescu Trust.
2. Am reușit să găsim o firmă din România care să fie de acord să dezvolte un proiect atât de revoluționar, dar și consultanți și specialiști străini cu experiență în acest domeniu.
3. Am atras parteneri financiari pentru susținerea cheltuielilor de poiectare, dar și pentru cele de implementare.
4. Am obținut toate avizele necesare.
5. Apoi am găsit o firma serioasă pentru realizarea lucrărilor.
6. În final, am organizat multe acțiuni de conștientizare și de implicare a membrilor comunității.

Azi, la 10 ani de când PRIMA STAȚIE DE EPURARE ECOLOGICĂ DIN ROMÂNIA cu capacitatea de deservire pentru 1000 de persoane funcționează FĂRĂ A CONSUMA DELOC ENERGIE ELECTRICĂ și cu lucrări de întreținere minime, realizate de către membrii comunității, putem spune că munca cea mai grea a fost cea cu autoritățile locale, regionale și naționale. Ne-a fost dificil să obținem toate avizele și, mai apoi, preluarea proiectului finalizat și funcțional de către Primăria Bunești a reprezentat o altă piatră de încercare.

Consider că acest proiect a fost unul din cele mai importante proiecte implementate de către fundația MET în satul Viscri.
Sperăm că și alte localități din țară, cu un număr până la 2000 de locuitori și care nu au încă un sistem de canalizare și stație de epurare, vor fi inspirate și motivate de acest proiect-pilot implementat la Viscri.

Trebuie să mulțumim pentru sprijinul financiar acordat în acest proiect: The Prince‘s Foundation, Rompetrol, MET Londra, Deutsche Bundesstiftung Umwelt și Roman Gihr.”

Fotografii: 6/09/2013, Ministrul Mediului în vizită la stația de epurare din Viscri

Formarea liderilor locali

Sunteți cu toții de acord că o comunitate locală prosperă este ghidată de lideri cu viziune, care cred în binele comun. Și mai știm că, din păcate, în multe localități din această țară, ne lipsesc acești „adevărați lideri”, asa cum îi numim noi, cei din echipa Fundației MET. Ne simțim motivați și datori față de comunitățile locale în care activăm să încercăm să contribuim la identificarea și formarea posibililor viitori lideri.

În primul rând, este foarte importantă formarea acestor lideri adevarați, pentru dezvoltarea armonioasă a unei comunități în care fiecare membru al ei are posibilitatea să contribuie și să beneficieze de binele comun.

În al doilea rând, acești lideri adevărați reprezintă pentru MET veriga importantă între noi și comunitate și ne comunica nevoile comunității în care trăiesc. MET scrie o aplicație și încearcă să găsească finanțare pentru a rezolva nevoia comunității identificată de către lider. Tot el ne ajută să găsim parteneri locali de implementare a proiectului. Aceștia sunt aleși în funcție de criteriile de sustenabilitate.

Cum se implementeaza practic identificarea și formarea de lideri locali?

De 11 ani, de două ori pe an, membrii echipei MET participă la ateliere de formare cu Leoncio Orellana, expert internațional și specialist în dezvoltare comunitară și formare de lideri. Împreună am elaborat un ghid pentru identificarea și formarea unui lider local și am devenit formatori de lideri locali. Pe scurt, pașii sunt:
1. Identificarea unui posibil lider din comunitate;
2. Identificarea acelor caracteristici pe care persoana le deține pentru a deveni un lider;
3. Dezvoltarea laturilor personalității care-i lipsesc pentru a deveni un lider. Aceasta se realizează în cadrul mai multor ateliere de formare, în grup și individuale;
4. Mentorat pe termen lung din partea echipei MET.

Suntem mândri că am reușit să motivăm multe persoane din comunitățile în care activăm să pășească împreună cu noi pe acest nou drum și să înțeleagă conceptul de bine comun, care poate duce la prosperitatea comunității în care trăiesc.

Proiecte comunitare prezente în Mălâncrav

Remiza de pompieri din Mălâncrav este aproape gata.

Început în anul 2019, acest proiect este o inițiativă a comunității locale din satul Mălâncrav, comuna Laslea, identificat și planificat în cadrul implementării proiectului ECOM Villages, la realizarea planului de acțiune. A fost dus la bun sfârșit cu susținerea Primăriei Laslea, a Fundației Horizon, a Sudtiroler Schutzenbund şi este realizat cu sprijinul grupului local de pompieri voluntari.

Firma de construcții contractată este din Mălâncrav, iar majoritatea meseriașilor au fost formați de MET pe parcursul celor 20 de ani de activitate. Sala de la etaj va găzdui cursuri de formare pentru viitorii pompieri.

Chiar în aceste zile, în fața acestei construcții, prinde contur cu pași repezi un alt proiect, de această dată finanțat de Fundația Horizon, numit „Mălâncrav – Spațiu public comunitar”. Ideea s-a născut firesc, în urma întâlnirilor comunitare pe care le-am avut cu locuitorii satului. Aceștia și-au dorit un aspect îmbunătățit al satului, cu precădere în zona centrală. Așadar, în acest spațiu la care se lucrează în prezent, se vor organiza evenimente culturale și va fi amenajat un mic spațiu de joacă pentru copii. Brigada de pompieri voluntari a satului s-a oferit să preia buna gestionare a remizei şi a spațiului comunitar.

Părțile importante ale acestui proiect sunt:
– Răspunde unei nevoi reale a comunității
– Vine la inițiativa comunității
– Reprezintă un parteneriat reușit între mai multe entități: două fundații (MET și Horizon), Primăria Comunei Laslea, pompierii voluntari ai satului, firma de meseriași locali care realizează proiectul și a Sudtiroler Schutzenbund.
– Respectă și ia în considerare aspectul armonios arhitectural general al satului, remiza a fost gândită să semene chiar cu o șură tradițională, de mari dimensiuni.