Meșteșugarii susținuți de Mihai Eminescu Trust

Iștvan Gabor sau Dudaș Rareș sunt numele unor meșteșugari pe care se bazează comunitați întregi. Marius Panait sau Adrian Pavel sunt oamenii care contribuie prin ceea ce fac la păstrarea patrimoniului cultural și la dezvoltarea comunităților din care fac parte.

 

Inapoi la origini

 

Cărămida

se face din lut, cel mai vechi material de construcție. Lutul se amestecă cu apă până la consistența unui aluat vârtos de pâine, la care se adaugă și puțin nisip. Se presează foarte bine în forme de cărămidă sau țiglă și se lasă la uscat 5-10 zile. Apoi se aranjează în cuptor după o anumită tehnică, și se arde. Temperatura crește treptat în fiecare zi până ajunge între 750-950 C timp de 5 zile / 4 nopți. Focul rămâne continuu. Cărămida produsă astfel este folosită pentru diverse reparații sau la construcţia caselor noi care vor dura.

Varul

se obţine din piatră de calcar care se arde în cuptor, timp de 3-4 zile şi nopţi, la 1200C. După ardere, este dus la groapă unde se pune într-o varniţă cu apă şi se descompune. Apoi se varsă în groapa de var unde se lasă să se învechească timp de 6 luni înainte de a fi folosit. Un kilogram de var de piatră absoarbe cam 3 l de apă.

Din varul amestecat cu nisip se face mortarul de var, care se foloseşte la zidirea caselor, reparaţii, tencuieli sau la zugrăveli.

Nisipul se poate lua din carieră sau se foloseste nisipul scos din albia râului. La Viscri există un loc special amenajat de unde se extrage nisip de râu.

Piatra de râu, de carieră şi de nisip

Lutul, nisipul, lemnul de esenţă tare (stejarul) se folosesc la şuri. Pentru structurile de susţinere se folosește stejarul fiind un lemn mai trainic, desi mult mai scump. După grinzile casei se poate judeca statutul social al proprietarului: dacă grinzile erau de stejar, proprietarul casei era bogat, dacă erau de lemn de brad, proprietarul casei era mai modest.