Alma Vii, primul centru de formare în meserii tradiționale din România
Alma Vii, primul centru de formare în meserii tradiționale din România
Cursuri de formare

Ce învățăm astăzi
Școala veche din satul Alma Vii, jud. Sibiu, a fost salvată de la demolare şi reconstruită de către Fundația Mihai Eminescu Trust.
Această clădire istorică găzduieşte acum alt gen de școlari prin Centrul de Formare pentru Meserii Tradiţionale destinat dezvoltării profesionale a populaţiei rurale şi susţinerii meseriilor tradiţionale şi meşteşugurilor.
Aici oamenii locului pot urma programe de formare profesională în meserii tradiţionale: zidărie, dulgherie, fierărie, îmbinări în lemn, restaurare de porţi şi ferestre tradiţionale. Pe lângă acestea, sunt disponible şi cursuri de limba engleză, contabilitate primară, agroturism, tocmai pentru a le fi mai ușor sătenilor să interacționeze cu vizitatorii.
În vechea școală funcţionează şi un Centru de Informare pentru Patrimoniu care oferă localnicilor consultanţă gratuită.
Centrul este deschis şi orășenilor pentru organizarea de seminarii, cursuri, şcoli de vară, cazarea şi masa fiind asigurate în casele de oaspeţi ale localnicilor.

Mălâncrav, livada ecologică
Mălâncrav, livada ecologică
Sprijinul inițiativelor locale

O livadă biodiversă
Nu știm câte livezi din România se pot mândri cu astfel de cifre: peste 215 specii de plante, 100 de specii de păsări şi 30 de specii de mamifere.
În satul Mălâncrav din Județul Sibiu se află livada de 108 hectare, menţionată din sec. XVII, în care cresc soiuri vechi de meri, peri, pruni şi nuci.
Livada a fost abandonată după anul 1990, ajungând în pragul distrugerii. MET a refăcut colecţia de pomi fructiferi, a reabilitat livada şi vechea fabrică de procesare a sucului. A fost introdusă o tehnologie ecologică de cultivare a pomilor şi procesare a fructelor, livada obţinând certificare ecologică.
În prezent, fabrica produce anual circa 20.000 litri de suc 100% ecologic. Sucul este comercializat în restaurante, magazine, târguri tradiţionale etc.
Livada asigură sătenilor locuri de muncă permanente sau sezoniere. Livada va găzdui o pepinieră cu soiuri vechi transilvănene de pomi fructiferi, aflate pe cale de dispariţie, asigurând o bază de puieţi şi altoiuri fermierilor şi contribuind la susţinerea agriculturii tradiţionale.

Viscri, cuptorul de cărămidă și țiglă
Viscri, cuptorul de cărămidă și țiglă
Sprijin pentru antreprenoriat

Cărămida și țigla, cele mai cerute materiale de construcții în zonă
Ne-am tot gândit cum să-i ajutăm pe oameni să-si genereze venituri.
Astfel că, în anul 2006, cu sprijinul fundaţiei Horizon, Mihai Eminescu Trust a strâns fonduri pentru construcţia unui cuptor la Viscri. Lucrările au fost supravegheate de MBA Colin Richards, expert în conservare din Ludlow, Shropshire, împreună cu meşteri britanici şi arhitectul Gabriel Lambescu.
Cuptorul a fost aprins pentru prima dată în octombrie 2006. Ţiglele şi cărămizile sunt produse manual.
În anul 2012 cuptorul a fost modificat astfel încât să poată arde şi piatră de var.

Sighișoara, Turnul Cojocarilor
Sighișoara, Turnul Cojocarilor
Reabilitarea patrimoniului cultural laic

Unul dintre cele nouă turnuri
După doi ani de studii istorice, arheologice şi arhitecturale, MET a restaurat Turnul Cojocarilor, unul dintre cele 9 turnuri de fortificaţie emblematice ale Sighişoarei, datat din secolul al XV-lea. Turnul a fost restaurat cu sprijinul echipei de experţi a Consiliului Local din Shropshire UK şi a unei echipe de meşteri locali.
Turnul Cojocarilor este în prezent spaţiu de expoziţie pentru elementele arhitecturale şi meşteşugăreşti tradiţionale specifice din Sud-Estul Transilvaniei şi modele de conservare a patrimoniului construit din Transilvania.
La primul nivel al turnului este amenajat un atelier meşteşugăresc în care un meşter curelar local lucrează produse tradiţionale. Îi place să aibă vizitatori cărora le arată cum lucrează.
De altfel, și sediul principal al Mihai Eminescu Trust se află aici, între Turnul Cojocarilor şi Măcelarilor, lângă poarta Torle a Cetăţii, alipită Turnului Cojocarilor.

Conservarea habitatelor de pajiște și pășune cu stejari seculari prin implicarea comunităților locale
Conservarea habitatelor de pajiște și pășune cu stejari seculari prin implicarea comunităților locale
Proiecte dedicate mediului și naturii

Un arbore secular a oxigenat mai multe generații.
Proiectul a fost dezvoltat de MET într-o zonă de peste 126.000 hectare, incluzând 46 sate din 11 comune şi orasul Sighişoara.
MET a promovat şi încurajat protecţia şi managementul durabil al pajiştilor cu arbori seculari prin co-interesarea comunităţilor locale. Au fost identificate peste 30 de habitate de păşune cu arbori seculari şi peste 70 de arbori seculari care îndeplinesc condiţiile de „monumente ale naturii”.
Platoul Fişer se încadrează în categoria Pajiştilor cu Înaltă Valoare Naturală. 76 arbori seculari de pe această pajişte sunt propuşi pentru desemnarea ca “monumente ale naturii”.
Proiectul a fost desfăşurat în perioada aprilie 2009 – noiembrie 2010, cu sprijin oferit prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE).

O pădure pentru fiecare școală
O pădure pentru fiecare școală
Proiecte dedicate mediului și naturii

Copii și puieți
În anul 2009 Mihai Eminescu Trust, în parteneriat cu compania Accor din Franţa, a lansat proiectul „O pădure pentru fiecare şcoală”.
Dacă înțelegem de mici de ce este importantă pădurea, și atunci când vom fi mari o vom respecta. „O pădure pentru fiecare şcoală” presupune conservarea şi extinderea pădurilor, împădurirea zonelor degradate, creşterea nivelului de conştientizare şi responsabilizare prin desfăşurarea de activităţi educaţionale şi implicarea comunităţilor locale în acţiunile de plantare.
Proiectul a implicat în special şcolile din mediul rural, copiii participând în număr mare la atelierele educative şi la plantări, sub îndrumarea profesorilor şi specialiştilor de la Ocoale Silvice şi MET. În perioada 2009 – 2013 în judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu au fost plantaţi aproximativ 1.030.000 puieţi nativi, iar pepiniera din Sighişoara a fost exinsă cu 40.000 de puieţi de stejar.
Proiectul a primit Premiul III în secțiunea Mediu a Galei Societăţii Civile 2010 și Premiile I în secțiunile Mediu si Impact în 2014.

Șuri
Șuri
Restaurarea cladirilor anexe si schimbarea destinatiei acestora

O gospodărie cu şura spartă nu este gospodărie
Şurile sunt speciale datorită faptului că nu au fundaţie, doar în Transilvania păstrandu-se această tehnică de contrucţie.
În anul 2007 Mihai Eminescu Trust a iniţiat un proiect de conservare a anexelor gospodăreşti în satele Viscri, Criţ şi Mălâncrav. Scopul proiectului a fost conservarea ansamblului gospodăresc tradiţional din cele trei sate, revitalizarea tehnicilor tradiţionale de contrucţie şi reluarea practicilor tradiţionale de îmbinare.
Lucrările de reabilitare au fost realizate de echipe locale, coordonate de un arhitect.

Mălâncrav, restaurarea și reconstrucția Conacului Apafi
Mălâncrav, restaurarea și reconstrucția Conacului Apafi
Reabilitarea patrimoniului cultural laic

4 ani de muncă și o echipă cu suflet mare

Datând din secolul al XV-lea, fostă reşedinţă de vânătoare a familiei princiare maghiare Apafi, conacul se află în satul Mălâncrav din judeţul Sibiu. Timp de aproape un secol, clădirea a fost abandonată ajungând în pragul prăbuşirii.

Mihai Eminescu Trust a achiziţionat conacul în anul 2000 de la Biserica Evanghelică începând renovarea şi reconstrucţia acestuia în 2003. Proiectul a durat 4 ani şi a implicat o echipă de specialişti şi meşteri de excepţie, localnici și străini. Arhitectul Jan Hulsemann împreună cu meşterii în construcţii Fritz Klutsch şi Ernst Linzing au restaurat Conacul conform planului original din secolul al XVIII-lea.

Inaugurarea Conacului Apafi a avut loc pe 1 octombrie 2007.

Conacul cuprinde în prezent 5 camere (4 camere duble şi o cameră single), un salon, o bibliotecă inspirată din biblioteca din secolul al XVII-lea a contelui Teleki de la Târgu Mureş, cu o colecţie de cărţi în cinci limbi străine, şi o bucătărie concepută pentru a facilita utilizarea conacului ca şi casă de oaspeţi.

Decoraţiunile tradiţionale, cărţile şi mobilierul au fost donate de binefăcători şi de comunitatea locală. Conacul este înconjurat de grădini elegant amenajate, care păstrează atmosfera şi aspectul original al locului.

Conacul este deschis pentru tururi ghidate şi pentru cazare, mesele tradiţionale fiind asigurate de locuitorii satului. Conacul găzduieşte frecvent evenimente culturale şi sociale cum ar fi: seminarii, conferinţe, concerte şi festivităţi locale tradiţionale.

Reconstrucţia Conacului Apafi din Mălâncrav a primit premiul II la Green Apple Awards, 2009 și premiul Europa Nostra pentru reabilitarea patrimoniului cultural arhitectural.

Florești, reablitarea bisericii
Florești, reablitarea bisericii
Reabilitarea patrimoniului cultural religios

Cum să lași o biserică din 1424 să piară?
Biserica evanghelică din Floreşti a fost construită în 1424 de către familia nobiliară Bethlen, zidul estic purtând o inscripţie în memoria acestora.
În anul 2001 biserica, aflată într-o stare avansată de degradare, a fost deconsacrată.
Biserica evanghelică a fost încredinţată comunităţii locale din Floreşti, prin intermediul Mihai Eminescu Trust, în schimbul lucrării de restaurare efectuată de fundaţie.
Lucrările de restaurare au început în 2003, prioritară fiind salvarea acoperişului. Un localnic a desenat din memorie imagini ale interiorului, pe baza cărora MET a început reconstrucţia băncilor, balconului, scării, duşumelei şi a tavanului. Lucrările de restaurare interioară şi exterioară, coordonate de arhitecții Gabriel Lambescu si Jan Huelseman, au fost executate de meşteri locali.
Biserica evanghelică din Floreşti și-a reintrat în drepturi în toamna lui 2008, iar sfârşitul lucrării a fost marcată de episcopul Klein printr-o slujbă de resfinţire.

Florești, restaurarea și îmbunătățirea spațiului public
Florești, restaurarea și îmbunătățirea spațiului public
Proiecte comunitare

Aici i-am incurajat pe oameni sa priveasca mai atent in jur si, prin cateva interventii, sa imbunatateasca mediul in care sunt zi de zi.
Am pavat strada, am consolidat malurile pârâului prin tehnici şi metode tradiţionale utilizând salcie împletită cu alun, evitând astfel consolidarea malurilor cu plăci din beton, am inlocuit pavilionul din plastic din faţa bisericii ortodoxe cu un pavilion din lemn.
Tot in Floreşti am construit o staţie de autobuz din lemn, cu acoperiş din vegetaţie locală.

Viscri, casa nr. 129
Viscri, casa nr. 129
Reabilitarea patrimoniului cultural laic

De ce tocmai casa nr.129 din Viscri

Puține case din România se pot mândri că fac parte din ansamblul monument istoric „Situl rural Viscri”, precum şi din Patrimoniul Mondial UNESCO.

Casa nr. 129, situată chiar în centrul satului, are o arhitectură tipic săsească şi o structură a gospodăriei reprezentantivă pentru această zonă a Transilvaniei.
Construcţia este din zidărie de cărămida pe fundaţie de piatră, cu faţada văruită şi acoperişul pe structură de lemn cu învelitoare de ţiglă-solz arsă. În curte sunt anexe folosite în trecut pentru agricultură şi creşterea animalelor.
Casei nr. 129 i s-a dat o nouă destinație funcțională prin amenajarea unui centru de informare, consultare şi training în domeniul conservării patrimoniului cultural al satelor săseşti din Transilvania, respectiv amenajarea unui mic spaţiu de locuit.
Reabilitarea şi amenajarea casei a fost realizată, în perioada iunie 2009 – aprilie 2011, în cadrul proiectului ”Conservarea peisajului istoric din satele săsești ale Transilvaniei”, finanţat de guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein și Norvegiei prin Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European.

Viscri, prima stație de epurare ecologică a apei din România
Viscri, prima stație de epurare ecologică a apei din România
Proiecte comunitare

Prin colectarea apelor uzate din gospodării și filtrarea lor în sistem ecologic, am reușit să creștem calitatea vieții oamenilor și să menținem autenticitatea peisajului natural al satului Viscri.
Primul pas a fost să implementăm un sistem pilot de epurare a apelor uzate. Apoi le-am comunicat oamenilor de ce este bine să fie chibzuiți cu resursele de apă și să prețuiască mediul înconjurător.
Mai departe sperăm să multiplicăm rezultatele proiectului, prin aplicarea lor și în alte comune.

Alma Vii, un sat de sine stătător
Alma Vii, un sat de sine stătător
Satul de sine stătător

Pentru prima dată atestat documentar în 1289, devenit celebru în timp pentru podgoriile şi livezile sale, Alma Vii a suferit masiv de depopulare şi de şomaj, după exodul în masă al saşilor, la începutul anilor ‘90.
În prezent în Alma Vii există 200 de case locuite de 390 de oameni, o biserică ortodoxă, o biserică fortificată, şcoala primară, un magazin sătesc şi o grădiniţă.
Păstrarea culturii locale autentice şi a peisajului natural sunt cele mai importante în devenirea unui sat de sine stătător. În Alma Vii am reușit prin încurajarea practicilor agricole tradiţionale, prin restaurarea caselor și instruirea localnicilor în domeniul construcțiilor tradiţionale.
Alma Vii a renăscut pentru că proiectul a fost abordat integrat, o rotiță funcționând greu fără celelalte: satul, comunitatea şi patrimoniul, în ansamblul lor.